Sari la conținut
[Ghid PSI · 11 min de citit]

Verificarea stingătoarelor: la cât timp se face, cine o poate face și ce trebuie să scrie pe etichetă

De ALEX COM STING · Publicat 23 septembrie 2026

Pe scurt: un stingător de incendiu trece printr-un control vizual lunar făcut de firma care îl deține, printr-o verificare la 12 luni făcută de o persoană atestată, se reîncarcă după orice utilizare și la cel mult 3 ani de la ultima reîncărcare și este scos din uz la 20 de ani de la data fabricației. Regulile sunt stabilite de Ordinul MAI nr. 135/2023, publicat la 4 septembrie 2023 și în vigoare din octombrie 2023, care a înlocuit vechiul Ordin 138/2015. Mai jos găsești fiecare termen, cine are voie să facă ce, ce trebuie să scrie pe etichetă și ce amenzi riști dacă sari peste verificare.

Termenele obligatorii, pe scurt

OperațiuneIntervalCine o faceBaza legală
Control vizualCel mult o lunăCadrul tehnic PSI sau personalul desemnat al firmeiOMAI 135/2023, art. 8
Cântărirea stingătoarelor cu CO2Cel mult 6 luniAcelași personal internOMAI 135/2023, art. 8 alin. (3)
Verificare tehnicăLa 12 luni după expirarea garanției, la deficiențe și la testarea hidraulicăPersoană atestată IGSUOMAI 135/2023, art. 9 și 21
ReîncărcareDupă fiecare utilizare, la expirarea valabilității, la cel mult 3 ani de la ultima reîncărcareAtelier autorizatOMAI 135/2023, art. 12
Testare hidraulică a recipientuluiLa termenele din PT C 5-2003 ISCIRAtelier autorizat ISCIROMAI 135/2023, art. 11 și 21
Scoatere din uzLa 20 de ani de la fabricațieDeținătorulOMAI 135/2023, art. 19

Textul integral al normelor tehnice este publicat pe portalul legislativ. Tot ce urmează este explicația practică a acestor articole.

Controlul lunar pe care îl faci singur

Prima verificare nu se face la atelier, ci la tine în firmă. Articolul 8 din normele tehnice cere ca, la intervale de cel mult o lună, cadrul tehnic PSI sau persoana desemnată cu atribuții de apărare împotriva incendiilor să treacă pe la fiecare stingător și să bifeze șapte lucruri:

  • stingătorul este în locul stabilit prin planul de evacuare;
  • eticheta cu tipul stingătorului și instrucțiunile de utilizare sunt vizibile;
  • accesul la el nu este blocat de mobilier, marfă sau paleți;
  • locul de amplasare este marcat cu indicator;
  • acul manometrului este în zona verde, la stingătoarele presurizate permanent;
  • sigiliul și cuiul de siguranță sunt intacte;
  • data următoarei verificări sau reîncărcări de pe etichetă nu a trecut.

La stingătoarele cu CO2 se adaugă cântărirea la cel mult 6 luni, pentru că dioxidul de carbon nu are manometru și singurul mod de a ști dacă butelia mai este plină este masa ei. Masa corectă este marcată de producător pe corpul stingătorului.

Rezultatul se trece într-un registru de evidență, pe hârtie sau electronic, după modelul din anexa 2 a ordinului. Registrul este primul document cerut la un control ISU, așa că merită ținut la zi. Dacă găsești o problemă de amplasare, acces sau marcare, o rezolvi pe loc. Dacă problema este de presiune, sigiliu sau termen expirat, chemi o firmă atestată.

Verificarea anuală: ce face atelierul atestat

Verificarea propriu-zisă, cea din articolul 9, se face de către persoane atestate în condițiile legii, la intervale de 12 luni după expirarea garanției producătorului, ori de câte ori controlul lunar a găsit deficiențe și la momentul testării hidraulice. Nu poate fi făcută intern, indiferent cât de priceput este electricianul firmei. Operațiunile sunt enumerate în articolul 11:

  1. Identificarea produsului în lista mijloacelor certificate publicată de IGSU. Un stingător care nu apare acolo nu poate fi verificat, ci doar casat.
  2. Verificarea marcajelor permanente de pe recipient: inițialele producătorului, marcajul CE, numărul organismului notificat și data fabricației.
  3. Inspecția exterioară pentru coroziune, lovituri, zgârieturi și șanțuri în metal.
  4. Verificarea presiunii interne cu un manometru de control etalonat, nu doar citirea ceasului de pe stingător.
  5. Furtunul, duza sau pâlnia: stare, funcționare și curățare.
  6. Cântărirea, pentru a confirma masa corectă de agent de stingere.
  7. Etichetarea și sigilarea cu eticheta persoanei atestate.

Reîncărcarea și repararea se fac numai în ateliere autorizate ISCIR și declarate la Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă, cu agentul de stingere și piesele de schimb ale modelului certificat. Articolul 22 mai spune ceva de care puțini țin cont: stingătoarele plecate la verificare se înlocuiesc imediat cu unele de același tip și cu performanțe cel puțin egale. Spațiul nu poate rămâne descoperit nici o zi. Soluția practică este să ai un stingător de rezervă sau să lucrezi cu un service care aduce echipamente de schimb pe perioada lucrărilor, așa cum facem noi la încărcarea și verificarea stingătoarelor.

Când este obligatorie reîncărcarea

Articolul 12 prevede patru situații în care stingătorul se reîncarcă, nu doar se verifică:

  • după fiecare utilizare, chiar dacă ai apăsat maneta o secundă. Presiunea scapă prin valvă și pulberea rămasă se tasează;
  • la expirarea perioadei de valabilitate acordate de producător;
  • la cel mult 3 ani de la ultima reîncărcare;
  • ori de câte ori masa încărcăturii scade sub toleranța de umplere, la stingătoarele cu CO2 sau agent curat.

Reîncărcarea se face numai cu același agent de stingere cu care a fost certificat stingătorul, iar agentul trebuie să fie în termen de valabilitate cel puțin până la următoarea reîncărcare. Pulberea rămasă într-un stingător descărcat nu se refolosește, ci se colectează și se distruge de operatori autorizați. Orice reîncărcare include automat și o verificare completă.

Ce trebuie să scrie pe etichetă

Pe un stingător verificat corect există două etichete. Prima este eticheta producătorului, cerută de standardul SR EN 3-7: tipul și cantitatea de agent, clasele de incendiu pe care le acoperă, pictogramele de utilizare, instrucțiunile, avertizarea privind instalațiile electrice, marcajul CE și data fabricației. A doua este eticheta persoanei atestate, descrisă în articolul 23, care trebuie să cuprindă:

  • denumirea firmei atestate, seria, numărul și data atestatului;
  • luna și anul verificării, reîncărcării sau reparației, marcate prin capsare;
  • luna și anul următoarei verificări sau reîncărcări;
  • termenul de garanție acordat pentru lucrare;
  • data fabricației stingătorului.

Eticheta de service nu poate depăși jumătate din eticheta producătorului și nu are voie să o acopere. Dacă primești un stingător cu eticheta originală lipită peste sau cu datele scrise cu pixul, lucrarea nu este conformă.

Cum citești codul de performanță

Pe eticheta producătorului găsești un cod de tipul 34A 183B C. Cifrele sunt mărimea focarului standardizat pe care stingătorul l-a stins la încercări, literele sunt clasele de incendiu: A pentru materiale solide, B pentru lichide, C pentru gaze. Un stingător P6 cu pulbere ABC stinge focare mai mari decât un P3, deși ambele acoperă aceleași clase. Normativele exprimă dotarea minimă tocmai în acești termeni: un stingător portativ cu performanța 21A 113B este unitatea de referință la care se raportează suprafața protejată.

Garanție, valabilitate și durată de viață nu sunt același lucru

Articolul 3 al normelor definește doi termeni pe care mulți îi confundă. Termenul de garanție este perioada în care producătorul răspunde de remedierea defectelor. Termenul de valabilitate este limita până la care produsul își păstrează caracteristicile inițiale, dacă a fost păstrat și întreținut corect. La stingătoarele cu pulbere fabricate în România, ambele sunt de regulă 5 ani, cu verificare anuală. Peste ele stă durata de viață din articolul 19: 20 de ani de la data fabricației marcată pe corpul stingătorului, dacă producătorul nu stabilește un termen mai scurt.

În practică, la expirarea celor 5 ani ai două variante. Prima este reîncărcarea într-un atelier autorizat, care include testarea hidraulică a recipientului conform prescripției tehnice PT C 5-2003 a ISCIR; dacă recipientul trece proba, mai primește un ciclu de utilizare. A doua este înlocuirea cu un stingător nou. La stingătoarele mici, un P1 sau un P2 de mașină, un produs nou costă adesea cât reîncărcarea plus testarea și se rezolvă pe loc, așa că înlocuirea este alegerea firească. La un stingător transportabil P50 sau la unul cu CO2, reîncărcarea merită. Indiferent de variantă, un recipient cu urme de coroziune se casează.

Articolul 20 mai interzice explicit categorii întregi de stingătoare vechi: cele de tip sodă-acid, cele cu spumă chimică, cele care funcționează prin răsturnare, cele cu recipient nituit sau lipit și cele pentru care nu se mai găsesc piese ori agent certificat. Dacă ai moștenit așa ceva odată cu un spațiu închiriat, nu se verifică, se înlocuiește.

Ce riști dacă nu verifici stingătoarele

Contravențiile la normele de prevenire și stingere a incendiilor sunt stabilite prin HG 537/2007. Cele care privesc direct stingătoarele sunt:

  • 1.000 – 2.500 lei pentru neefectuarea lucrărilor de întreținere și reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor și pentru blocarea accesului la ele (art. 1 alin. (3) lit. m și p);
  • 2.500 – 5.000 lei pentru repararea mijloacelor tehnice fără măsuri alternative de protecție pe durata lucrărilor (art. 1 alin. (4) lit. j);
  • 5.000 – 10.000 lei pentru scoaterea din funcțiune a mijloacelor tehnice sau neasigurarea funcționării lor la parametrii proiectați, ceea ce include un stingător expirat sau depresurizat (art. 1 alin. (5) lit. a).

Legea 307/2006 adaugă, la articolul 45 punctul IV, amenzi între 5.001 și 10.000 lei pentru verificarea sau reîncărcarea stingătoarelor de către persoane neatestate, pentru utilizarea sau comercializarea de stingătoare necertificate și pentru reîncărcarea cu alți agenți decât cei ai modelului certificat. Amenda se aplică deopotrivă firmei care a comandat lucrarea și celui care a executat-o. Pe lângă amendă, un stingător neverificat poate fi motiv de refuz al despăgubirii de către asigurător după un incendiu, ceea ce costă de obicei mult mai mult.

Cum organizezi verificarea într-o firmă

  1. Inventariază toate stingătoarele: tip, capacitate, data fabricației, locul de amplasare, data următoarei verificări. Un tabel simplu este suficient.
  2. Numește persoana care face controlul lunar și ține registrul din anexa 2.
  3. Grupează termenele de verificare într-o singură lună pe an, ca să nu ai stingătoare expirate răzleț.
  4. Cere firmei atestate să lase stingătoare de schimb pe durata lucrărilor și să îți dea o listă cu ce a făcut la fiecare bucată.
  5. Ține pe stoc piesele mărunte care se strică des: manometru, cui de siguranță, furtun și suporturi de perete, ca să nu aștepți o vizită de service pentru un cui lipsă.

Dacă ești în București sau în împrejurimi, echipa ALEX COM STING face verificarea, reîncărcarea și repararea tuturor tipurilor de stingătoare, cu transport gratuit în București și pe o rază de 50 km pentru comenzi de peste 500 lei. Detalii pe pagina de încărcare stingătoare incendiu sau telefonic la 0721 225 142. Pentru a stabili câte stingătoare trebuie să ai în primul rând, citește ghidul despre numărul de stingătoare obligatoriu pe tipuri de spații.

Întrebări frecvente

La cât timp se verifică un stingător de incendiu?

Stingătorul primește un control vizual lunar făcut de personalul firmei, o verificare tehnică la 12 luni făcută de o persoană atestată IGSU după expirarea garanției producătorului și o reîncărcare după fiecare utilizare, la expirarea valabilității sau la cel mult 3 ani de la ultima reîncărcare. Stingătoarele cu CO2 se cântăresc suplimentar la cel mult 6 luni. Termenele sunt stabilite de Ordinul MAI 135/2023.

Pot să verific singur stingătoarele din firmă?

Doar controlul lunar: amplasare, acces, marcaj, presiunea din manometru, sigiliu și termenul de pe etichetă, consemnate în registrul de evidență. Verificarea tehnică anuală, reîncărcarea și repararea se fac numai de persoane atestate, în ateliere autorizate ISCIR și declarate la CNSIPC. Lucrările făcute de persoane neatestate se sancționează cu 5.001 – 10.000 lei conform Legii 307/2006.

Cât timp este valabil un stingător nou?

Stingătoarele cu pulbere fabricate în România au de regulă termen de garanție și de valabilitate de 5 ani de la data fabricației, cu verificare anuală obligatorie pentru menținerea garanției. Durata maximă de viață a oricărui stingător este de 20 de ani de la data fabricației, după care se scoate din uz indiferent de starea lui.

Care este diferența dintre verificare și reîncărcare?

Verificarea confirmă că stingătorul este funcțional: identificare, marcaje, coroziune, presiune măsurată cu manometru etalonat, furtun, cântărire, etichetare și sigilare. Reîncărcarea înseamnă golirea, curățarea recipientului, umplerea cu agent de stingere nou și presurizarea, urmată obligatoriu de o verificare completă. Reîncărcarea este necesară după utilizare, la expirarea valabilității și la cel mult 3 ani de la ultima reîncărcare.

Ce trebuie să scrie pe eticheta de verificare?

Eticheta aplicată de firma atestată trebuie să conțină denumirea firmei cu seria, numărul și data atestatului, luna și anul verificării sau reîncărcării, luna și anul următoarei verificări, termenul de garanție al lucrării și data fabricației stingătorului. Datele se marchează prin capsare, iar eticheta nu poate acoperi eticheta producătorului și nu poate depăși jumătate din mărimea ei.

Ce fac cu un stingător mai vechi de 20 de ani?

Se scoate din uz și se înlocuiește. Ordinul MAI 135/2023 stabilește durata de viață la 20 de ani de la data fabricației marcată pe corpul stingătorului. Sunt interzise și stingătoarele de tip sodă-acid, cu spumă chimică, cu funcționare prin răsturnare sau cu recipient nituit, indiferent de vechime. Agentul de stingere din stingătorul vechi se predă unui operator autorizat pentru distrugere.